Imagine cu expunere dublă compusă dintr-un basorelief, realizat de Ioan Iordănescu, ce decorează pereţii Crematoriului Uman Cenuşa şi o coroană de flori depusă în memoria celor 43 de eroi-martiri decedaţi în 17 decembrie 1989 în Timişoara şi incineraţi în Bucureşti în cadrul operaţiunii "Trandafirul", realizată în Bucureşti, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Operaţiunea Trandafirul s-a desfăşurat în zilele de 18 şi 20 decembrie 1989, în cadrul acţiunilor de reprimare a Revoluţiei din decembrie 1989. 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal la demonstraţiile din Timişoara în zilele de 16 şi 18 decembrie, dar şi ale unor răniţi executaţi în Spitalul Judeţean Timiş (SJT), au fost furate de la morga acestui spital şi transportate la Bucureşti, unde au fost incinerate în Crematoriul Uman Cenuşa. Cenuşa rezultată a fost aruncată într-un canal din Popeşti-Leordeni. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Piatra de mormânt a eroului-martir Zamfirescu E. Razvan (n.11.03.1969 – d. 22.12.1989) cu mesajul "Nu pot să stau în casă când oamenii mor pe stradă" în Cimitirul Eroii Revoluţiei din Bucureşti, sâmbătă, 21 decembrie 2013. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din Zidul Amintirii, ce conţine numele gravate ale celor 1.058 de eroi ai Revoluţiei şi Piramida Izbânzii, ce fac parte din ansamblul monumental “Memorialul renaşterii – Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, creat de Alexandru Ghilduş, în Bucureşti, marţi, 16 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numarul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o plăcuţă cu mesajul "Aici au murit Eroii Adevaraţi - 21 decembrie 1989" şi portretul lui Mihai Gîtlan, primul bucureştean ucis în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, realizată în faţa Sălii Dalles din Bucureşti, marţi, 16 decembrie 2014. Potrivit martorilor, Mihai Gîtlan a fost rănit de un camion militar ce a intrat în plin într-un grup de tineri adunaţi lângă Sala Dalles, împuşcat cu mitralierele automate, de catre militari, apoi luat de păr, târât şi împuşcat în cap de către un civil. Mihai Gîtlan avea 19 ani. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din flacăra eternă şi monumentul vertical, ambele proiectate de arh. Ionel Pop, ce fac parte din Complexul Memorial "Memorialul Revoluţiei - Decembrie 1989" din Cimitirul Eroilor din Timişoara, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi în toată ţara, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Timişoara au murit 93 de persoane şi 373 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Adrian Pîclişan / Mediafax Foto  )

O siluetă este proiectată pe Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu, marţi, 16 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi în toată ţara, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Sibiu au murit 99 de persoane şi peste 100 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Ovidiu Dumitru Matiu / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o placă pe care sunt gravate numele tuturor eroilor-martiri ai Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi monumentul „Crucificare” creat de sculptorul Paul Neagu (n. 1938, Bucureşti – d. 2004, Londra), în Piaţa Victoriei din Timişoara, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Monumentul "Crucificare" sugerează drumul crucii (via dolorosa) şi aminteşte neîncetat omului măsura dragostei lui Dumnezeu faţă de el. Esenţial în drumul crucii este faptul ca acela este locul de unde s-a început mântuirea oamenilor. În data de 20 decembrie 1989 în Piaţa Victoriei (fostă Piaţa Operei) din municipiul Timişoara, acesta a fost proclamat primul oraş liber din România. (  Adrian Pîclişan / Mediafax Foto  )

Persoane trec pe lângă troiţa de la Sala Dalles din Bucureşti, marţi, 16 decembrie 2014. În jurul orei 17, în data de 21 decembrie 1989, 13 tineri au murit (6 striviţi de un camion militar şi 7 împuşcaţi) în faţa Salii Dalles. Acestea au fost primele victime din Bucureşti ale Revoluţiei din decembrie '89. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o plăcuţă comemorativă cu mesajul „Aici au căzut în 21 decembrie 1989 Eroii Martiri” şi tricolorul României, în Cluj-Napoca, joi, 18 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi în toată ţara, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Cluj - Napoca au murit 29 de persoane şi 58 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Dan Horia Tăuţan / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o placă pe care sunt gravate numele tuturor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din Decembrie 1989 şi monumentul „Crucificare” creat de sculptorul Paul Neagu (n. 1938, Bucureşti – d. 2004, Londra), în Piaţa Victoriei din Timişoara, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Monumentul "Crucificare" sugerează drumul crucii (via dolorosa) şi aminteşte neîncetat omului măsura dragostei lui Dumnezeu faţă de el. Esenţial în drumul crucii este faptul ca acela este locul de unde s-a început mântuirea oamenilor. În data de 20 decembrie 1989 în Piaţa Victoriei (fostă Operei) din municipiul Timişoara, acesta a fost proclamat primul oraş liber din România. (  Adrian Pîclişan / Mediafax Foto  )

Persoane trec pe lângă monumentul „Stâlpii împuşcaţi” sau Monumentul Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, realizat de sculptorul Liviu Mocan, in piaţa Unirii din Cluj-Napoca, joi, 18 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi în toată ţara, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Cluj-Napoca au murit 29 de persoane şi 58 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Dan Horia Tăuţan / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din textul Decembrie 1989 şi Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa sediului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Sibiu, marţi, 16 decembrie 2014. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Sibiu au murit 99 de persoane şi peste 100 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Ovidiu Dumitru Matiu / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din mesajul "Am fost acolo unde trebuia să fim!" aflat pe monumentul Eroilor Jandarmi Aeroportul Henri Coandă - Otopeni" şi 40 de pietre funerare ridicate în memoria celor 40 de militari decedaţi în 23 decembrie 1989, în Bucureşti, vineri, 19 decembrie 2014. La ora 06:30, în data de 23 decembrie 1989, 40 de militari din UM 0865 Câmpina, aflaţi în autobuze, şi opt civili şi-au pierdut viaţa după ce trupele ce păzeau aerogara au deschis focul asupra lor. Focul a durat aproximativ 10 minute, 22 de militari murind pe loc - cadavrele au zăcut pe caldarâm mai bine de 24 de ore. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o plăcuţă comemorativă cu mesajul “De aici a pornit revoluţia ce a abolit dictatura 15 XII 1989” şi clădirea Bisericii Reformate din Piaţa Maria din Timişoara, duminică, 21 decembrie 2014. În data de 15 decembrie 1989, zeci de timişoreni s-au adunat în faţa Bisericii Reformate din Timişoara, unde locuia pastorul Laszlo Tokes, arestat la domiciliu şi acuzat de spionaj şi trădare. Ziua de 15 decembrie 1989 rămâne ziua în care s-a aprins scânteia Revoluţiei. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Timişoara au murit 93 de persoane şi 373 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Adrian Pîclişan / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o plăcuţă comemorativă "În amintirea celor căzuţi în Decembrie 1989 pentru Libertate şi Adevăr" şi Turnul Sfatului din Piaţa Mare din Sibiu, joi, 18 decembrie 1989. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Sibiu au murit 99 de persoane şi peste 100 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Ovidiu Dumitru Matiu / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din numele martirilor ce au decedat în timpul Revolutiei din 1989 gravate pe o lespede de piatră, şi o cruce cu mesajul "Eroilor Revoluţiei Române", realizată în Piaţa Universitaţii din Bucureşti, marţi, 16 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din mesajul „Veşnica Pomenire Eroilor Revoluţiei Decembrie 1989” şi Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Academiei Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" din Sibiu, joi, 18 decembrie 2014. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Sibiu au murit 99 de persoane şi peste 100 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Ovidiu Dumitru Matiu / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din faţada Operei Naţionale Române Timişoara, şi o plăcuţă ce aminteşte de revolta transformată în revoluţie începută în Timişoara, în Piaţa Victoriei (fosta Operei) din Timişoara, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi în toată ţara, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Timişoara au murit 93 de persoane şi 373 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Adrian Pîclişan / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din numele gravate ale eroilor-martiri şi Monumentul Eroilor Revoluţiei din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu, marţi, 16 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi în toata ţara, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Conform Ministerului Sănătăţii, în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, în Sibiu au murit 99 de persoane şi peste 100 au fost rănite. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Ovidiu Dumitru Matiu / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o placuţă ceramică cu portretul sergentului major Monoreanu Neculai (n.06.11.1969 – d.24.12.1989) şi crucile din Cimitirul Eroilor Martiri din Decembrie ’89 din Bucureşti, joi, 18 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din Zidul Amintirii, ce conţine numele gravate ale celor 1.058 de eroi ai Revoluţiei, şi crucile din Cimitirul Eroilor Martiri din Decembrie ’89 din Bucureşti, joi, 18 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-o placă pe care sunt gravate numele tuturor eroilor-martiri ai Revoluţiei române din Decembrie 1989 şi monumentul „Crucificare” creat de sculptorul Paul Neagu (n. 1938, Bucuresti – d. 2004, Londra), în Piaţa Victoriei din Timişoara, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Monumentul "Crucificare" sugerează drumul crucii (via dolorosa) şi aminteşte neîncetat omului măsura dragostei lui Dumnezeu faţă de el. Esenţial în drumul crucii este faptul ca acela este locul de unde s-a început mântuirea oamenilor. În data de 20 decembrie 1989 în Piaţa Victoriei (fostă Operei) din municipiul Timişoara, Timişoara a fost proclamat primul oraş liber din România. (  Adrian Pîclişan / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă dintr-un basorelief, realizat de Ioan Iordănescu, ce decorează pereţii Crematoriului Uman Cenuşa şi o troiţă cu tricolor ridicată în memoria celor 43 de eroi-martiri decedaţi în decembrie 1989 în Timişoara şi incineraţi în Bucureşti în cadrul operaţiunii "Trandafirul", realizată în Bucureşti, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Operaţiunea Trandafirul s-a desfăşurat în zilele de 18 şi 20 decembrie 1989, în cadrul acţiunilor de reprimarea a Revoluţiei din decembrie 1989. 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal la demonstraţiile din Timişoara în zilele de 16 şi 18 decembrie, dar şi ale unor răniţi executaţi în Spitalul Judeţean Timiş (SJT), au fost furate de la morga acestui spital şi transportate la Bucureşti, unde au fost incinerate în Crematoriul Uman Cenuşa. Cenuşa rezultată a fost aruncată într-un canal din Popeşti-Leordeni. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din mesajul "1989" si 40 de pietre funerare ridicate în memoria celor 40 de militari decedaţi în ziua de 23 decembrie 1989, în Bucureşti, vineri, 19 decembrie 2014. La ora 06:30, în data de 23 decembrie 1989, 40 de militari din UM 0865 Câmpina, aflaţi în autobuze, şi opt civili şi-au pierdut viaţa după ce trupele ce păzeau aerogara au deschis focul asupra lor. Focul a durat aproximativ 10 minute, 22 de militari murind pe loc - cadavrele au zăcut pe caldarâm mai bine de 24 de ore. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dublă compusă din Zidul Amintirii, ce conţine numele celor 1.058 de eroi ai Revoluţiei, şi un grup de personaje stilizate, simbolizând amprenta participanţilor la Revoluţie, ce fac parte din ansamblul monumental Memorialul Renaşterii, închinat Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, în Bucureşti, marţi, 16 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Imagine cu expunere dubla compusă dintr-o plăcuţă cu numele celor 43 de eroi-martiri decedaţi în decembrie 1989 în Timişoara şi incineraţi în Bucureşti în cadrul operaţiunii "Trandafirul", şi intrarea în capela Crematoriului Uman Cenuşa, realizată în Bucureşti, sâmbătă, 20 decembrie 2014. Operaţiunea Trandafirul s-a desfăşurat în zilele de 18 şi 20 decembrie 1989, în cadrul acţiunilor de reprimarea a revoluţiei din decembrie 1989. 43 de cadavre ale celor împuşcaţi mortal la demonstraţiile din Timişoara în zilele de 16 şi 18 decembrie, dar şi ale unor răniţi executaţi în Spitalul Judeţean Timiş (SJT), au fost furate de la morga acestui spital şi transportate la Bucureşti, unde au fost incinerate în Crematoriul Uman Cenuşa. Cenuşa rezultată a fost aruncată într-un canal din Popeşti-Leordeni. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

O parte din numele celor 1.058 de eroi ai Revoluţiei, gravate pe Zidul Amintirii, ce face parte din ansamblul monumental “Memorialul renaşterii – Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989”, creat de Alexandru Ghilduş, în Bucureşti, marţi, 16 decembrie 2014. Potrivit Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor - 1142 de persoane au decedat şi 3138 au fost răniţi, cifrele fac referire doar la victimele care au fost declarate, înregistrate şi verificate conform legii. Procurorii militari ce au anchetat cazul revoluţiei au estimat că numărul lor ar putea fi sensibil mai mare decât cifrele cunoscute oficial. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )

Mesajul "Privitorule: Eu n-am plecat de bună voie în floarea vârstei, din această lume. Ce eşti tu şi eu am fost, ce sunt eu şi tu vei fi! Parinţii şi fraţii mei iubiţi să mă iertaţi ca v-am părăsit la numai 13 ani" scris pe o placuţă montată în faţa mormântului martirului Burcioaica Octavian (17.03.1976 - 24.12.1989), în Cimitirul Eroilor Martiri ai Revoluţiei din Decembrie 1989, în Bucureşti, joi, 18 decembrie 2014. (  Andreea Alexandru / Mediafax Foto  )