Colegul nostru Raul Ştef, colaborator al Mediafax Foto, a realizat o serie de portrete ale unor foşti detinuti politici din regimul comunist. Volumul „Supravieţuitorii”, de Anca Ştef şi Raul Ştef, cuprinde 20 de interviuri cu foşti deţinuţi politic care au fost condamnaţi pentru lupta împotriva regimului comunist, începând din 1945.
Măsurile luate abuziv în perioada 1945-1948, după instaurarea guvernului Petru Groza, precum monopolul partidului unic, abolirea monarhiei, transformarea în republică populară, desfiinţarea proprietăţii private şi a pieţei libere prin naţionalizare, exproprierea şi reforma agrară, modificarea legii învăţământului, a legii cultelor şi a Codului penal, au dus la apariţia unei largi opoziţii în rândul populaţiei.
Conform istoricilor, în România au existat circa 150.000 de deţinuţi politic, nu au fost cazuri izolate. „Detenţia nu era o excepţie, ci o regulă pentru cei care gândeau şi acţionau altfel decât le cerea puterea, explică istoricul Alin Mureşan (în prefaţa „Supravieţuitorii”)
Datele istorice arată că peste patru mii de femei au fost condamnate din motive politice în Românai comunistă, în mare parte pentru vina de a fi fost soţii, mame sau surori ale deţinuţilor politici. Câteva sute de minori au fost închişi în primii ani ai regimului pentru a-şi executa pedepsele la Târgşor (A. Mureşan).
„Şi mai dificil este să ignorăm ororile petrecute în închisoarea Piteşti, unde studenţii au fost obligaţi de Securitate să se tortureze reciproc până la distrugerea fizică şi morală”, explică istoricul Alin Mureşan (în prefaţa „Supravieţuitorii”).
La 50 de ani de la eliberarea, printr-un decret, a deţinuţilor politic, efectuată în 1964, foştii deţinuţi rememorează lupta împotriva regimului comunist şi împotriva „distrugerii sufletului” (pr. Matei Boilă).
Argumentul autorilor:
“Aceste interviuri conţin răspunsuri la multe dintre frământările noastre. În primul rând, de-acum ştim, avem certitudinea că există în România valori, modele şi idealuri pe care, poate, le-am uitat. Am vrea să le redescoperim împreună. Apoi, întâlnirile cu aceşti oameni ne dau încredere că în fiecare dintre noi există forţa de a acţiona potrivit conştiinţei, de a rezista, de a crede, de a respecta un ideal, de a lupta, de a spune NU.
Dar toate răspunsurile nasc alte întrebări. Ce mai înseamnă conştiinţa pentru noi, astăzi? Câte dintre deciziile noastre ţin cont de această înţelegere profundă a propriei existenţe? Ne dorim ca, în timp ce trăiţi aceste interviuri, în timp ce îi priviţi în ochi pe aceşti oameni reali, să vă răspundeţi, fiecare, pagină de pagină:"Eu ce-aş fi făcut? Aş fi rezistat?" (Argument – Anca Ştef, Raul Ştef).
Volumul „Supravieţuitorii” va fi lansat în 22 noiembrie, ora 13.30, la târgul de carte Gaudeamus.
(26 fotografii în total)-
Fortul 13 Jilava. Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii" (membri ai partidelor istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie" şi membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste") . ( Raul Ştef )
-
Dumitru Moldovan, 83 de ani. Luptător anticomunist Munţii Făgăraş, a fost arestat în 1951, în timp ce pleca către ascunzătoarea din munţi. Tatăl său, care îl însoţea, a fost arestat şi condamnat. S-au reîntâlnit în 1959, la Luciu-Giurgeni, în colonia de muncă. Tatăl său a murit la Periprava, în 1960. A fost eliberat în 1964. A trecut prin Capul Midia, Poarta Albă, Gherla, Luciu-Giurgeni, Salcia, Jilava. (Raul Ştef)
„Atunci, la optsprezece ani, îmi doream să trăim aşa cum trăiseră părinţii noştri, să fim stăpâni pe munca noastră, pe locurile noastre, pe vitele noastre, pe gospodăria noastră. Nu să vină nişte oameni slabi şi să îţi fixeze cote.”
„M-au prins în timp ce mergeam cu alimentele la pădure(...) Şi în timp ce mergeam, pe la trei noaptea, vedeam că mizguie a ploaie şi a zăpadă: se pregătea de iarnă. Am intrat într-un cerc al lor, în capul satului, şi m-au somat. (...) În timpul ăla, tata, căruia îi dădusem o armă să o ducă până la poalele pădurii, a tras cu arma, în speranţa să îi sperie şi să pot să îmi continui drumul. Au tras şi ei. Ăştia m-au atins, mi-au băgat două cartuşe în abdomen şi unul în picior. (...) Nu ştiam ce se întâmplase cu tata. Mă gândeam că era acasă, nu avea niciun motiv să mă urmeze. Îl ştiam acasă.”
„Nu am regrete. Îmi pare rău că n-am făcut cât trebuia. Poporul ăsta...Ce putea un om simplu să facă într-o mare mulţime moartă, care se încredea... Uite şi acum, orbi, orbi...”
-
Închisoarea Piteşti este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Piteşti, România, renumit pentru aşa-zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizaţia autorităţilor comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute şi sub denumirea Experimentul Piteşti sau Fenomenul Piteşti). ( Raul Ştef )
-
Aurora Dumitrescu, 82 de ani, Bucureşti. Arestată în 1951, la Oradea, pentru că făcea parte dintr-o organizaţie anticomunistă, eliberată în 1954. (Raul Ştef)
„Comunismul a început prin teroare, prin eliminarea sistemului de respect faţă de om.”
-
-
Mina Dobzeu, 93 de ani, Huşi (Vaslui). Închis 11 luni în 1948 pentru că a protestat contra eliminării religiei din şcoli. În 1959, condamnat la 7 ani pentru că a protestat contra modificărilor impuse de regimul comunist mănăstirilor. A fost 7 ani în închisoare (1948, 1959-1964), la Galaţi, la Jilava – el este călugărul care l-a botezat pe Nicolae Steinhardt -, Gherla, coloniile de muncă Delta Dunării (Stănileşti, Grădina, Strâmba, Periprava). (Raul Ştef)
„L-am botezat cu apă viermănoasă, că apa aşa era acolo, l-am botezat. S-au bucurat toţi. Cei din grupa lui Constantin Noica s-au bucurat că s-a botezat la ortodoxie. „
-
Închisoarea Piteşti este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Piteşti, România, renumit pentru aşa-zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizaţia autorităţilor comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute şi sub denumirea Experimentul Piteşti sau Fenomenul Piteşti). ( Raul Ştef )
-
Galina Răduleanu, 81 de ani, Bucureşti. Arestată în 1960, pentru opiniile anticomuniste exprimate într-un jurnal personal.A trecut prin închisorile Braşov, Jilava, Arad, Oradea. Eliebrată în 1964. (Raul Ştef)
„Ca să-mi păstrez conştiinţa, a meritat orice sacrificiu. Eu nu m-am mutilat, sub nicio formă, şi aş fi preferat să nu mai fiu deloc decât să fiu cum voiau ei. Şi pentru asta a meritat. Nu pentru altceva. Eu nu m-am pornit cu arma în mână să schimb regimul. Dar nu am acceptat să îmi pierd personalitatea. Am crezut că, odată înlăturat regimul, noi vom fi nemaipomeniţi. Nu m-am gândit că ne-a mutilat în halul în care ne-a mutilat.”
-
-
Felix Kurt Schlattner, 78 de ani, Sibiu. Condamnat pentru nedenunţare, condamnat la şase ani, închis din 1958 până în 1964, în închisorile Codlea, Gherla, Periprava-Grind, Galaţi, Văcăreşti. (Raul Ştef)
„Era un gen de exterminare la Periprava, pentru că, dacă pui nişte oameni să lucreze ca nişte sclavi şi-i hrăneşti în ultimul hal, ăsta este un drum spre exterminare.”
“Dacă cineva murea, era băgat în nişte maldăre de stuf şi dus undeva în cîmp, la Periprava, pus un ţăruş, cu un număr, peste care ţăruş, primăvara trecea primul tractor, lua tot, erai pierdut pentru totdeauna. Nu ştiu dacă au fost gropi comune, pentru că mureau pe rînd. Se făcea ca la animale, o gaură şi gata. Erau duşi în cîmp. O dată i-au şi spus unuia: Să te bucuri dacă primeşti un maldăr de stuf cînd te cureţi.“
“M-au bătut aşa încît trei zile Werner trebuia să îmi dea să mănînc, că nu puteam să ţin lingura, nu puteam să merg, că mi-au spart tălpile şi puteam să stau numai pe burtă. Te băteau cu o curea de ventilator de camion. De obicei, cînd te bat, îţi pun un cearşaf umed, că atunci nu îţi crapă pielea, dar atunci nu au avut.”
-
Fortul 13 Jilava. Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii" (membri ai partidelor istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie" şi membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste"). ( Raul Ştef )
-
Pr.Matei Boilă, 88 de ani, Cluj-Napoca. Nepot al lui Iuliu Maniu, membru P.N.Ţ., a participat la greva studenţilor din Cluj, arestat în 1947, pentru câteva săptămâni, apoi a stat ascuns timp de doi ani. Arestat pentru uneltire contra ordinii sociale, în 1952 şi în 1956. Eliebrat în 1964. A trecut prin Capul Midia, Jilava, Gherla, Galaţi, Botoşani, colonia de la Salcia. (Raul Ştef)
„Totalitarismul comunist avea această particularitate cumplită pentru noi – voia să fie şi stăpânul sufletelor noastre. (...) De aceea mă îngrozesc când văd că sunt oameni astăzi care spun:
Ei nu-şi dau seama de cumplita teroare din momentul acela şi că această teroare, care merge până la distrugerea sufletului – aşa cum a distrus sufletele atâtor oameni -, este legată organic de comunism.” „Există modele, nu trebuie decât să te uiţi la cei care s-au sacrificat şi au murit. Cum a fost Iuliu Maniu. Rar găseşti un om mai lucid şi care şi-a dat seama că va muri. Mi-a spus mie, personal: "Voi muri, dar ăsta este singurul lucru pe care-l pot face pentru ţara mea". Să fie un exemplu pentru ora libertăţii noastre. A murit într-un mod îngrozitor. Dar nu este un exemplu extraordinar? Nu ştiu dacă mai avem un astfel de exemplu în lume. Vezi că avem modele?”
-
Fortul 13 Jilava. Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii" (membri ai partidelor istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie" şi membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste"). ( Raul Ştef )
-
Ioan Roşca, 83 de ani, Mândra de Făgăraş. Arestat în 1951, pe când era elev în clasa a XII-a la Liceul Radu Negru din Făgăraş, pentru legături cu luptătorii anticomunişti din munţii Făgăraş. Arestat, dus la Securitatea din Sibiu, condamnat pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale, la opt ani. A fost eliberat doar în 1963. A trecut prin închisorile Sibiu, Jilava, Gherla, Aiud, Periprava, Grindu, Noua Culme. (Raul Ştef)
“La Gherla, era morga, o baracă, cu nisip pe jos; care murea, îi trîntea acolo, în pielea goală, umblau şobolanii peste ei. Pînă nu ne-au pus obloanele, vedeam cimitirul vizavi de puşcărie, vedeam cum îi lua pe morţi, cei de drept comun, şi îi ducea pe pătură. Şi săpau groapa şi de multe ori era apă, şi îl aruncau pe mort, şi ei fugeau, că îi stropea apa. În pielea goală, fără coşciug, fără nimic. Asta era tot.”
“La stuf, într-o dimineaţă, ne-a încolonat pe toţi să ne ducă să vedem că unul a vrut să evadeze şi l-au împuşcat. Ne ducea în fiecare dimineaţă, l-au ţinut cîteva zile, ca să îl vedem noi, cu şobolanii peste el, îi mîncaseră ochi, nas, acolo l-au ţinut.”
„Ne rugam. Nu mai dădeam doi bani pe viaţă. Mă gândeam doar la mama şi la tata. Exista perspectiva asta, că n-o să mai fii liber niciodată, c-o să te întorci înapoi. Şi acum visez noaptea. Visez toaca de la Gherla, că te scula dimineaţa, şi acum sar din pat sau visez că mă arestează din nou, şi zic că n-am făcut nimic, de ce m-au arestat?”
-
Fortul 13 Jilava. Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii" (membri ai partidelor istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie" şi membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste"). ( Raul Ştef )
-
Pr.Nicolae Bordaşiu, 90 de ani, Bucureşti. A înfiinţat Asociaţia Tineretului Ortodox Studenţesc (ATOS), în Bucureşti, în timp ce era student la Farmacie şi la Teologie, pentru a lupta împotriva comunismului. Timp de şapte ani (1948-1955), a stat ascuns în case din sate din Bihor, iar în 1955 a fost arestat de Securitatea Timişoara. A trecut prin arestul Securităţii Timişoara, prin închisorile Jilava, Oradea, Aiud. Eliberat în 1964. (Raul Ştef)
„Te-am adus aici ca să-ţi punem lanţurile. De ce?, am întrebat eu. Doar nu omorâsem pe nimeni. Eşti condamnat, nu ştii? La douăzeci de ani. Trebuie să ai lanţuri la picioare. Apoi mi-a spus să îmi aleg lanţurile.”
„Le-am spus că nu am ca armament decât Sfânta Scriptură.”
„Eu spun că a fost lungă perioada de suferinţă în închisoare, dar toate rugăciunile câte s-au unit ca un rug aprins, Dumnezeu le-a ascultat şi ne-a eliberat pe toţi la un moment dat.”
-
-
Grigore Pepene, 89 de ani, Cluj-Napoca. Arestat pentru că a sprijinit grupul de partizani Vlad Ţepeş II din Munţii Vrancei, condamnat la zece ani, pentru uneltire contra ordinii sociale. A trecut prin închisorile de la Galaţi, Gherla, la mina Baia Sprie, Aiud, Balta Brăilei. (Raul Ştef)
„Eu am făcut zece ani, nu am rămas dator la ei cu nimic. Am spus: Eu rămân anticomunist până mor. Acum, dacă mă ia din nou, tot asta spun, nu vreau să fiu altfel.”
-
Închisoarea Piteşti este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Piteşti, România, renumit pentru aşa-zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizaţia autorităţilor comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute şi sub denumirea Experimentul Piteşti sau Fenomenul Piteşti). ( Raul Ştef )
-
Nagy Geza (1929-2014), Tîrgu Mureş. Arestat în 1949, pentru crimă de uneltire contra ordinii sociale. A trecut prin Aiud, Jilava, Piteşti, Gherla. Eliberat în 1953. (Raul Ştef)
„Piteştiul a fost Iadul Pământului. Am simţit că m-a părăsit Dumnezeu. Slavă Domnului că nu pentru mult timp.”
-
Fortul 13 Jilava. Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii" (membri ai partidelor istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie" şi membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste"). ( Raul Ştef )
-
Otilia Răduleţ (Aroneasa), 90 de ani, Braşov. Arestată în 1948, a stat în închisoare un an pentru că i-a ajutat pe luptătorii anticomunişti din munţi (grupul lui Ion Gavrilă Ogoranu). (Raul Ştef)
Tatăl său, Romul Aroneasa, a fost arestat pentru că a găzduit partizani şi a murit în închisoare la Gherla.
„Nu am niciun regret, nu, pentru că i-am ajutat pe partizani, nu, pentru că i-am cunoscut, nu. ”
-
Închisoarea Piteşti este numele sub care este cunoscut fostul penitenciar din Piteşti, România, renumit pentru aşa-zisele încercări de „reeducare”, efectuate sub autorizaţia autorităţilor comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute şi sub denumirea Experimentul Piteşti sau Fenomenul Piteşti). ( Raul Ştef )
-
Gheorghe Bâgu, 90 de ani, Bucureşti. Arestat în 1948, condamnat la doi ani, lotul studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe, Iaşi, a făcut trei ani, până în 1951, la Jilava, Piteşti, la Canal (Peninsula, Poarta Albă). (Raul Ştef)
„Rugăciunile se făceau pe ascuns. Dacă te prindeau, erai condamnat la moarte. Făceai cruce cu limba, şi dacă te simţeau, te băteau de te omorau. Dacă te miroseau că te închini, la Piteşti, te omorau cu ciomagul.”
-
Fortul 13 Jilava. Din 1944 şi până în 1964, la Jilava şi-au executat pedeapsa deţinuţi de drept comun, bărbaţi şi femei, aflaţi în curs de judecare sau condamnaţi, deţinuţi cercetaţi sau condamnaţi pentru „infracţiuni contra securităţii" (membri ai partidelor istorice, PNŢ, PNL, PSD, legionari, spioni, „criminali de război, trădători de patrie" şi membri ai unor „organizaţii subversive anticomuniste"). ( Raul Ştef )
-
Nistor Man, 85 de ani, Tîrgu Mureş. Arestat în 1948, în lotul Aurel Vişovan, pe când era elev.Condamnat la cinci ani de închisoare, a fost eliberat după şapte ani, în 1955. Arestat din nou în 1958 şi condamnat la 22 de ani deînchisoare. A făcut 12 ani, 8 luni şi 8 zile de închisoare – Sighet,Văcăreşti, Jilava, Târgşor, Poarta Albă, Peninsula, Capul Midia, Năvodari şi iar la Peninsula, Securitate Constanţa, Penitenciarul Constanţa, Securitatea Baia Mare, Satu Mare, Salcia. (Raul Ştef)
“Dacă te-au arestat, odată arestat, nu mai ai la ce să ţii, decât la demnitatea ta de om, şi să nu îţi reproşezi ţie că ai fost laş sau că ai spus ce nu trebuie despre altul. ”
“Am 60 de zile de greva foamei în puşcărie, adunate toate la un loc, nu toate odată, de vreo şapte ori, şapte greve am făcut.”
“Voiau distrugerea noastră – şi ne-au distrus – dar care am rezistat, am rezistat. Greutăţile prin care am trecut nu au putut să mă distrugă, m-au întărit.”
“ - Ce i-aţi spune unui tânăr de astăzi? - Cum am învăţat noi: Nu minţi, nu fura, nu înşela, fii punctual, fii demn, fii mereu în faţă la bine, luptă împotriva răului, a hoţiei şi a minciunii, fă-ţi datoria la locul de muncă, cu maximum de conştiinciozitate, fii cu respect pentru toţi, fii ca sfinţii în închisori.“
Ţi-a plăcut galeria? Share: